Contractul de mandat este acel contract în temeiul caruia o persoana, mandatarul, se obliga sa incheie in numele
si pe seama altei persoane, mandantul, anumite acte juridice (care pentru mandant sunt fapte de comert in cazul
in care mandatul este comercial).
Contractul de mandat este cunoscut si sub denumirea de procura. Dar atentie, nu confundati cu denumirea de delegatie !
In dreptul civil aceasta are alta acceptiune.
Mandatul este de regula cu titlu gratuit si prin exceptie cu titlu oneros; de asemenea, el poate fi expres sau tacit.
Mandatul scris este prin definitie, expres. Acceptarea mandatului tacit poate rezulta din imprejurari de fapt care fac
neindoielnica intentia partilor, dovada acestor fapte se poate face atat de catre parti , cat si de tertul care contracteaza
cu mandatarul sau de alti terti prin orice mijloc de proba admis de lege, indiferent de valoarea actului incheiat sau care
urmeaza sa fie incheiat de catre mandatar.
Daca incheierea contractului de mandat nu poate fi dovedita , raporturile dintre parti urmeaza a fi solutionate potrivit
regulilor gestiunii de a face sau imbogatirii fara justa cauza.
Mandantul trebuie sa fie capabil de a contracta el insusi actul pentru care a imputernicit pe mandatar. In privinta
mandatarului se cere , in toate cazurile , capacitate deplina de exercitiu. Numai trimisul , care este un simplu mesager,
iar nu reprezentant , poate fi o persoana chiar lipsita de capacitatea de exercitiu , caci transmite doar declaratia de
vointa a persoanei care l-a trimis , fiind suficient sa aiba discernamantul strict necesar pentru activitatea sa.
Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat , posibil si licit, ca la orice contract . In toate cazurile , mandatul nu
poate avea alt obiect decat incheierea de acte juridice (dar nu cele cu caracter strict personal) de catre mandatar ,
actele materiale putand avea numai caracter accesoriu.
In ceea ce priveste intinderea, mandatul poate fi special sau general. Mandatul este special atunci cand se da peste o
singura operatie juridica sau pentru anumite operatii determinate , si general cand mandatarul primeste imputernicirea
de a se ocupa de toate treburile mandatului. Pentru actele de dispozitie se cere un mandat special ; deci pentru
vanzare-cumparare se cere un mandat special, respectiv procura autentica incheiata la notar. Actele de conservare
sau de administrare pot fi incheiate de mandatar pe baza unui mandat general. Potrivit art. 1536 alin. C.civ.,
mandatul conceput in termeni generali nu este valabil decat pentru actele de administrare.
Contractul de mandat produce efecte nu numai intre parti, dar si in privinta tertului cu care se incheie actul
juritic ce formeaza obiectul mandatului.
Mandatarul trebuie sa dea mandantului socoteala despre indeplinirea mandatului.
In principiu, mandatarul trebuie sa execute personal insarcinarea primita. In contractul de mandat se poate prevedea
insa dreptul mandatarului de a-si substitui o terta persoana.
Mandantul este obligat sa restitue mandatarului toate cheltuielile facute cu ocazia executarii mandatului.
Mandantul trebuie sa plateasca si dabanzi la sumele avansate de mandatar; aceste dobanzi curg, fara punere
in intarziere, din ziua cand mandatarul a facut plata. Cand mandatul este cu titlu oneros, mandantul
este obligat sa plateasca suma stipulata, chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul
nu a putut fi efectuata. Numai culpa mandatarului in indeplinirea mandatului il poate scuti pe mandant de plata remuneratiei.
Mandatul este, in principiu, revocabil; mandantul poate revoca mandatul oricand, chiar daca este un termen si
poate sa-l constranga pe mandatar a-i restitui procura. Revocarea expresa nu este supusa vreunei forme speciale,
dar manifestarea de vointa trebuie sa fie neindoielnica. Revocarea nu este insa opozabila tertilor, decat dupa ce
a fost adusa la cunostinta lor.